Tuesday, July 10, 2007

song of the day


beat happening, 'pinebox derby' ('you turn me on', 1992, k records/sub pop)

matthew dear's big hands @ politehnica, bucuresti (14 iulie)

s-a nascut undeva in texas. acum traieste la detroit. (poate ca) a fost mereu cel mai pop dintre producatorii de (casual) techno, date fiindu-i ambitiile singer/songwriter-istice. s-ar putea sa-l mai stiti ca false, jabberjaw sau audion. lugubro-liceanul falsetto i s-a auzit prima oara pe 'leave luck to heaven' ('dog days' inca se mai joaca de-a hit-ul prin playlist-uri), albumul de debut, caruia mofturoasa rolling stone i-a dat 4 stele. din 5. nu c-ar fi mare chestie, dar 'think tank' a luat tot atatea. anul acesta i-a aparut un nou lp, foarte ambitiosul 'asa breed'. in 2003, ii spunea lui dave segal, de la village voice, cateva propozitii: "in a fantasy world - which probably won't happen - i'd like to take minimal techno and make pop out of it, the same way depeche mode and new order did 15 to 20 years ago". pe undeva, asta e 'asa breed', dar la un nivel ceva mai poetic. e doar o incercare, reusita zic eu, de sub care zambesc david bowie, johnny cash, gary numan sau leonard cohen, nu neaparat in ordinea asta. matthew dear e in stare sa scrie cantece de 3-4 minute. daca mai stiti vreun producator de techno care s-o faca, sa-mi scrieti. niste amici l-au vazut la sonar, cantand cu noua lui trupa, matthew dear's big hands. mi-au vorbit despre un dezastru muzical pe viu.

Wednesday, July 4, 2007

song of the day


black strobe, 'i'm a man' ('burn your own church', 2007, playlouder)

si eu am fost la b'estival...

... dar nu in prima zi (nu mai stiu de ce), nici in a doua (motive cat se poate de intemeiate; plus ca pe kasabian, singura chestie care ma interesa, ii vazusem cu cateva zile inainte), ci fix in a treia. la b'estival a fost frumos, desi cam prea mult beton si bere cam prea diluata. la b'estival nu s-a stat la coada la toalete. nici la coada la bautura sau mancare. excelent! la arene, la gogol bordello, daca aveai chef de-o bere riscai sa pierzi live-ul. si tot asa... la b'estival a fost bine pentru ca n-a plouat. nici n-a nins. e clar ca e mai bine ca festivalurile de vara sa fie vara. la b'estival m-am si distrat putin, ba chiar am ajuns, la un moment dat, prin backstage, unde am gustat din haleala rock star-urilor si le-am baut niste beri. am stat la vreo doi metri de marilyn manson, dar n-am simtit mare lucru. e clar, nu mai sunt rocker... alice cooper a trecut pe langa mine si n-am transpirat. nu mai inteleg nimic, acum vreo mie de ani am tocit banda de la casetele cu 'school's out' si 'welcome to my nightmare'. promit ca n-o sa mai merg niciodata la un live chicks on speed. muzica facuta la masina de cusut ma deprima. filip standavid, de la bbc, m-a intrebat imediat dupa ce s-a terminat fest-ul bucurestean daca a iesit pe plus. am zis ca nu, dar faptul ca n-am stat la o coada interminabila ca sa fac pipi e totusi un plus. m-a mai intrebat daca b'estivalul o sa reuseasca vreodata sa fie un soi de benicassim al nostru. iarasi n-am putut sa spun da, cuiele corturilor nu se pot infige in beton. plus ca alice cooper nu e iggy pop. ma rog, ideea era ca am fost si eu la b'estival, in a treia zi. si vaduvabob, in meschinaria aia de cort coca-cola, a sunat bine.